Împăratul

Pe asin trece călare

Iar pe drumu-i curge floare,

Ramuri sfinte de finic,

Omul e atât de mic…

Îl slaviste şi îl vrea

În lume Împărat să stea

Poarta cerului îl aşteaptă

Calea grea, dar şi cea dreaptă.

Ramuri de măslin şi floare

Viaţă-i scurtă, trecătoare,

Omul nu înţelege rostul,

Cerul sfânt şi adăpostul.

Slavă cea deşartă trece

Urmă ei e tare rece,

Veşnicia nu se surpă

Dar cu greu spre ea se urcă.

Împăratul plânge turmă

Şi cu sânge-şi scrie urma,

Toţi copacii dau în floare,

Păcatul cu greu mai moare…

Gloată strigă şi îl vrea

Împărat aici să stea

Veşnicia îl aşteaptă

Calea grea, dar şi cea dreaptă!

http://confluente.ro/camelia_cristea_1491710513.html

09.04.2017

foto sursa internet

Camelia Cristea