Un Păstor adună turma
Lupi flămânzi mereu atacă
Trece muntele de sare,
Când e lumea mai posacă.
Un Păstor înalţă ruga
De iertare şi nădejde,
Cu toiagul biruinţei
Toate-n viaţă par mai lesne!
Un Păstor păzeşte turma
Când lovită e de multe
Şi nu ştie sau nu poate
De Cuvânt să mai asculte.
Un Păstor ridică mâna
Sus în cer la rugăciune,
Jertfa sfântă zămisleşte
Neâncetat altă minune!
Un Păstor adună îngeri
În strană la rugăciune,
Fapta bună-l însoţeşte
Crapă răul de prin lume!
Un Păstor pune nădejde
Şi chiar mir de vindecare,
Cel beteag de suferinţă
Capătă mereu răbdare.
Un Păstor pe creştet pune
Mâna sfânta şi-apoi ia
Toată tulburarea care
S-a proptit în viaţa ta.
Un Păstor aprinde ruga
Chiar în mijlocul furtunii
Se opresc şi se tot miră
Ateii şi chiar nebunii...
Un Păstor îţi ţine mâna
Neputinţei şi îţi ia
Toată grija, tulburarea
Ce s-a scurs în viaţa ta.
Nu te lasă când e greu
Şi povara te apasă
Stă la patul suferinţei,
Lângă suflet şi în casă…
Un Păstor deschide cerul,
Pentru tine ca să ia
Vindecare şi iubire
Dintr-o “lacrimă de stea”.
Un Păstor conduce turma
Prin deşert şi-i dă să bea
Apă vie de iertare
Chiar din Sfânta coasta Ta.
Un Păstor când se apleacă
Se ridică şi mai mult
Vindecă, alină, iartă,
Prin faptă şi prin cuvânt.
Un Păstor mereu aduce
Flacără în rugăciune,
Când n-ai cale de scăpare
Se întâmplă o minune!
Mă aplec să-i sărut mâna
Şi îl rog ca să mă ierte
Duhurile cele rele
Cer smerit să le mai certe...
Astăzi când se-adună anii,
Într-o salbă luminoasă
Îi urăm să ducă turmă
Către calea glorioasă.
04.12.2016
Camelia Cristea
